- Social - nr. 16 / 24 Ianuarie, 2013 Alexandru Ioan Cuza provenea dintr-o familie de boieri moldoveni din tinutul Falciului, a carei prima atestare documentara dateaza de la mijlocul secolului al XVII-lea. Unchiul lui Al.I. Cuza, vornicul Grigore Cuza, a participat activ la Revolutia de la 1848 din Moldova, prezidand Adunarea de la hotelul Petersburg din Iasi; Grigore Cuza a militat puternic pentru unirea Principatelor. Postelnicul Ioan Cuza (1784-1848) a indeplinit diferite functii publice, intre care si acelea de parcalab de Galati si presedinte al Judecatoriei tinutulului Covurluilui. Casatorit cu Sultana Cozadini, descendenta dintr-o veche familie grecoitaliana din Constantinopol, el a avut doi fii: Alexandru si Dimitrie. Al.I. Cuza s-a nascut la 20 martie/10 aprilie 1820, la Barlad. A invatat la Iasi in pensionul francezului Victor Cuenin (la fel ca si Kogalniceanu si Alecsandri), dupa care a plecat la Paris pentru a-si trece examenul de bacalaureat. La sfarsitul anului 1835, isi trece examenul de bacalaureat in litere la Sorbona, diploma sa fiind semnata de Francois Guizot, ministrul instructiunii publice. Se inscrie apoi la Facultatea de Drept, pe care n-o termina fiind nevoit sa se intoarca in tara. In toamna anului 1837, Cuza intra in armata cu gradul de cadet; obtine o "pasuire de la slujba de front” si pleaca din nou la Paris pentru a-si continua studiile juridice. La Paris cunoaste numerosi tineri revolutionari din ambele principate, insusindu-si ideile inaintate ale epocii. In 1840, Cuza isi da demisia din armata, ocupand functii importante in administratie si justitie. In februarie 1842 il intalnim presedinte al Judecatoriei Covurluiului, post corespunzator pregatirii sale juridice, dar care pentru cei 22 de ani ai sai reprezenta, totusi, un lucru deosebit. Era unei stralucite cariere publice, prin care, datorita calitatilor sale remarcabile, se va fa