de George LIMBEANU

25 ianuarie 2013 21:22

1 vizualizare

A-A+ * Este şi aceea o filozofie de viaţă a unora dintre semenii noştri care consideră că nu trebuie să ne preocupe soarta omenirii după plecarea lor dincolo.

* Uneori chiar şi dascălilor li se poate recomanda să se retragă în banca lor.

* Fleacurile şi banalităţile ridicate la starea de lucruri importante ţin adeseori loc de preocupări serioase pentru conducătorii incompetenţi spre a crea senzaţia unei nemăsurate griji pentru cei conduşi.

* Ceea ce este surprinzător devine faptul că în viaţă realizezi sau ratezi acele lucruri pe care nu ţi le-ai propus vreodată cu adevărat.

* Mentalitatea de slugă are rădăcini ancestrale şi, ca atare, aplecarea capului în faţa celor pretinşi puternici este un act reflex la care puţini reuşesc să renunţe.

* În cele din urmă, cu toţii simţim nevoia de a ne acorda o atenţie sporită chiar cu riscul de a fi agasaţi, dar ce contează atunci când suntem mereu luaţi în seamă.

* În goana nebună după onoruri, riscăm să ne poticnim dureros tocmai atunci când ne legănăm în iluzia că toată lumea este la picioarele noastre.

* Snobismul conţine în substanţa sa o doză apreciabilă de prostie, aşa încât poate fi tratat cu o oarecare îngăduinţă tolerantă.

* De la antipatie la duşmănie nu este decât un pas sau poate nici atât.

* Martirajul apare din contradicţia ireconciliabilă dintre opinii şi ideologii adverse, unele cu tentă teologică dusă până la paroxism.

* Pe ce plaiuri va mai exista vreo mioriţă năzdrăvană spre a ne vorbi despre sensul vieţii sau cu privire la resemnarea în faţa unei morţi năprasnice.

* Întotdeauna faptul de a-ţi apleca urechea presupune a auzi şi cu atât mai mult de a înţelege sensul celor rostite.

* Odată cu finalul unei lupte politice acerbe şi adeseori murdare, apare speranţa celor nă