Deşi se laudă că nu interferează cu politica internă a statelor cu care are acord, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a impus în ultimele negocieri cu partea română privatizarea distribuţiilor Electrica, în condiţiile în care acestea sunt profitabile şi valoroase, şi a CFR Marfă, după ce în toamnă Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a blocat vânzarea, considerând că actualele condiţii de piaţă nu sunt prielnice pentru astfel de operaţiuni. Mai mult, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat după întâlnirea cu reprezentanţii FMI că privatizarea acestei companii a devenit “prioritatea numărul unu” a ministerului pe care îl conduce, în timp ce anterior spunea că va solicita ca aceasta să nu mai fie trecută în proprietate privată. De asemenea, listarea a încă unui pachet de 15% din Transgaz se va face în luna aprilie, după ce aceasta a fost iniţial programată pentru luna septembrie 2012, dar nu s-a realizat. În fine, Termoelectrica şi Compania Naţională a Huilei (CNH) trebuie lichidate în acest an, preluare a unor condiţii mai vechi impuse părţii române acum câţiva ani din cauza datoriilor enorme ale acestor societăţi de stat.

Monopolul privat şi profitul

În astfel de circumstanţe, terenul era pregătit pentru ca “butoiul cu pulbere” să explodeze. Ceea ce s-a şi întâmplat ieri, la întâlnirea dintre delegaţia FMI şi Comisia de buget din Camera Deputaţilor. Aici, liberalul Dan Radu Ruşanu, şeful comisiei, a criticat dur privatizările dezavantajoase făcute la “influenţa” instituţiilor internaţionale şi impunerea de măsuri de austeritate României în 2009, ceea ce a frânat dezvoltarea economică a ţării şi recuperarea decalajelor faţă de Uniunea Europeană (UE). “Noi am mai făcut privatizări, să nu spun sub presiunea, sub influenţa instituţiilor financiare internaţionale, care ne arată că nu au fost deloc avantajoase. Cu toate că se ştie că sta