Editata de Primaria si Consiliul Local Bacau, publicatia apare sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania, avandu-i ca director si redactor-sef pe poetii Ioan Prajisteanu si Petru Scutelnicu, din consiliul editorial si cel redcational facand parte reputati oameni de litere, precum Calistrat Costin, Viorel Savin, Ovidiu Genaru, Doru Kalmuski, Ion Tudor Iovian, Grigore Codrescu, Gheorghe Iorga, Doru Ciucescu, Elena Parlog, Dan Sandu, Dumitru Braneanu s.a.
Asa cum ne-a obisnuit, revista publica pe prima pagina articole dedicate sarbatoririi si nemuririi din amintiri, a marilor clasici ai literaturii romane. In acest numar (ianuarie 2013), ii avem alaturi pe Mihai Eminescu – “De la Eminescu – 163 (re) citire…” si Ion Luca Caragiale – “Caragiale – 161… Nene Iancule, ‘vrem sa se revizuiasca, dar’” in “spusele unui varsator: Calistrat Costin”.
In completarea ultimelor doua versuri ale poeziei “romanului absolut” (cum atat de frumos il numea Petre Tutea pe Mihai Eminescu), intitulata “O, adevar sublime” – “Îmi place axiomul cel tacit, fiinti spurcate, /Popoarele existã spre a fi înselate“, Calistrat Costin se intreaba reflexiv, admirand geniul mareului poet: “Da, da, da, dar înselate de cãtre cine?! Nu cumva ‘fiintele spurcate’ sunt chiar popoarele din care emana scârbele neantului, blestematii, înselãtorii, falsificatorii sfintelor idealuri?! Ce drag ne esti, EMINESCULE!”, in timp ce in urarea adresata lui Caragiale, acesta spune: De ziua Dumitale de nastere îti doresc viata farã de moarte, fericire, mai multã fericire decât ti-a fost hãrãzitã s-o înduri aici, la noi, adicã la tine acasã!
Te-ai stins departe de tarã, cã asa-i blestemata, pustia de lume, sã-si urgiseascã fiii, pe unii, si-anume pe cei mai buni! Parcã bietul de prieten al tãu EMINESCU n-a pãtit-o si el, ba încã si mai si! Dumneata, nene Iancului, ai fost os mai tare, dar cam tot p
