Problemele financiare ale Ciprului, un stat cu o economie minusculă în comparaţie cu cea a zonei euro, dar prea "prietenos" cu averile dubioase ale oligarhilor ruşi, sunt pe cale să devină noul butoi cu pulbere al Europei. Ciprul a învrăjbit deja Banca Centrală Europeană, care avertizează că un eşec în a salva mica economie poate pune în pericol întreaga zonă euro, cu Germania, prudentă în a ajuta un stat care încurajează spălarea de bani. Iar Rusia pune gaz pe foc atenţionând că problemele acestei ţări pot acutiza criza.
Ciprul încearcă să găsească ajutor financiar internaţional după ce sistemul bancar a fost devastat de măsurile luate pentru salvarea Greciei, care au implicat cel mai mare program de restructurare a datoriilor din istorie, scrie agenţia Thomson Reuters. Dar Germania şi alte ţări din zona euro sunt reticente în a cheltui pentru salvarea unui stat căruia îi lipseşte transparenţa financiară şi minimalizează efectele unui eventual faliment.
Însă preşedintele BCE Mario Draghi, personajul căruia i se datorează actualul calm de pe pieţele financiare, a atacat atitudinea Berlinului, potrivit publicaţiei germane Der Spiegel.
Draghi a argumentat în faţa ministrului german de finanţe Wolfgang Schaeuble că principalele două bănci cipriote au reţele extinse în Grecia şi că îngrijorarea clienţilor acestora legate de siguranţa depozitelor lor ar putea lua rapid amploare şi sparge calmul fragil care înconjoară focarul de criză al Europei.
Schaeuble a subliniat de mai multe ori că nu este clar dacă "problemele din Cipru pot deveni un pericol pentru întreaga zonă euro".
Taberei lui Draghi i s-au alăturat comisarul european al afacerilor economice Olli Rehn şi şeful fondului de bailout al zonei euro, Klaus Regling. "Dacă te uiţi la mărimea economiei - echivalentul a 0,15% din cea a zonei euro - poţi trage concluzia că Ciprul nu este de im
