„Mulţumirea sau nemulţumirea fiecăruia dintre noi faţă de poliţişti depinde în exclusivitate de cum ne intersectăm în viaţă, direct sau indirect cu aceştia. Oricum, părerile sunt subiective, fiindcă nici noi nu ştim care sunt limitele omeneşti ale democraţiei, care sunt drepturile şi îndatoririle atât ale noastre cât şi ale poliţiştilor. De aceea cred că în şcoli ar trebui ca orele de dirigenţie să fie ocupate de poliţişti, fiindcă e mai uşor să acţionezi preventiv decât sa cercetezi. Din punctul meu de vedere, mă declar mulţumit de comportamentul oamenilor legii din Gorj faţă de mine ca cetăţean. Când văd uniforma de poliţist mă simt mai în siguranţă, îmi autocenzurez comportamentul şi evit orice stare conflictuală. În acelaşi timp, de fiecare dată când trebuie să apreciez activitatea poliţiştilor nu o fac numai ca beneficiar al serviciilor lor ci şi din postura dumnealor de oameni, de părinţi, de copii, de suspectaţi de complicitate cu infractorii, de întreţinători de familie, de beneficiari ai unor salarii nu prea atractive. V-aţi pus în situaţia poliţiştilor? Ştiţi care sunt limitele de competenţă oferite de lege faţă de infractori, hoţi, violatori, cetăţeni turmentaţi pe stradă sau la volan? Dacă nu aş vedea câte se-ntâmplă sub ochii poliţiştilor, daca nu aş auzi cum se muşamalizează abuzurile unora şi cât de legişti sunt cu fomiştii, dacă nu aş vedea comportamentul la vedere, diferenţiat, al unora dintre poliţişti faţă de cetăţenii de rând, faţă de VIP-uri şi odraslele acestora, faţă de concetăţenii noştri periculoşi pentru noi, aş acorda poliţiei o notă de bursă. Nu aşa se pune problema! Să nu uităm că poliţia beneficiază de răsaduri oferite de şcoala românească din ultimul sfert de secol, că poliţia este formată din oameni cu nivel de educaţie şi inteligenţă diferite, că poliţia se află în criză, că poliţia trebuie să respecte reguli europene la o popula