Palatele ţiganilor de la Strehaia au sfidat întotdeauna bunul gust, dar mai ales criza. Dacă în primii ani după 1990, ţiganii concurau între ei în privinţa turnuleţelor de pe case, în ultimii cinci ani, la Strehaia au fost ridicate adevărate palate, construite după ultimele tendinţe în materie imobiliară (piscină, foişor, fântână arteziană, sală de fitness).

Sunt case care valorează milioane de euro şi pe care şi le-ar putea permite numai oameni de afaceri potenţi. Luxul este completat de autoturisme scumpe care stau parcate în garajele acestor palate. O plimbare pe străzile din Strehaia aproape că-ţi taie răsuflarea şi îţi lasă impresia că te afli într-un oraş al milionarilor din Top 300. Pe nimeni nu mai miră faptul cum şi-au strâns căldărarii de Strehaia imensele averi. În nici un caz din confecţionarea căldărilor, meserie care i-a făcut celebri şi pe care au abandonat-o, prin acomodarea din mers cu tranzacţii comerciale fictive.

Au afacerile în sânge

În cazul romilor din Strehaia – întâmplător sau nu toţi purtând acelaşi nume „Mihai” - ceea ce frapează este faptul că deşi sunt neştiutori de carte reuşesc să învârtă afaceri de milioane de lei. Fără şcoli de management ori economie, aceştia au în sânge afacerile pe care în multe situaţii le încheie doar bătând palma ori garantând cu găleţile de aur. Îşi asigură spatele plătind diverse firme de avocatură din Severin ori Craiova, precum şi cabinete de evidenţă contabilă. Căldărarii nomazi de ieri au dispărut, iar în locul acestora au apărut „oamenii de afaceri”. În primii ani după 1990, la Strehaia îşi avea reşedinţa mafia deşeurilor metalice. Apoi, treptat, afacerile acestora s-au diversificat şi s-au extins în toată ţara.

Clanurile ţigăneşti puse cu botul pe labe

În ultimii doi ani, DIICOT Mehedinţi şi Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Mehedinţi au destructurat pe rând mai mul