Zeci de case ţigăneşti, majoritatea opulente, au fost construite în ultimii ani de-o parte şi de cealaltă a şoselei Ghizdarului din municipiul Giurgiu. În ciuda luxului şi a costurilor, proprietarii "fentează" de ani buni impozitele şi taxele locale.
În mod oficial, proprietarii vilelor colorate sunt în continuare plecaţi la muncă în Italia, Spania sau Germania.
De fiecare dată când autorităţile vin şi bat în poartă, sunt întâmpinaţi de bătrâni care spun că ei sunt cei care au grijă de vile şi de copii şi au grijă să anunţe că odraslele lor sunt în străinătate, să muncească, şi că nu pot plăti în locul lor.
Alteori, la poartă nu iese nimeni.
După Revoluţie, palatele ţigăneşti au început să apară precum ciupercile după ploaie. Cu turnuleţele aferente.
Cu cât erau mai multe şi mai ţuguiate, cu atât stăpânul era mai bogat. Nu şi pe şoseaua Ghizdarului, acolo unde rromii s-au inspirat din arhitectura văzută în Occident, au combinat-o cu viziunea proprie şi s-au pus pe ridicat. Fără turnuleţe. Unii într-un an, alţii în cinci.
Pe lângă opulenţă, un alt element care s-a păstrat a fost culoarea. Cât mai stridentă. De la roz la portocaliu şi de la roşu ţipător la mov. Asta ca să vadă cu toţii cine este bosul. Nici măcar gardurile n-au fost prevăzute cu plastic ori lemn care să blocheze privirea. Doar fier forjat ascuţit.
Deşi a trecut ceva mai mult de un deceniu de când au fost construite, majoritatea construcţiilor dau semne de îmbătrânire. Semn că nu mai sunt îngrijite sau că "treaba" prin Occident nu mai merge ca altădată.
