Transferurile de bani de la lucrătorii din străinatate pentru familiile lor s-au triplat într-un deceniu şi sunt de trei ori mai mari decât bugetele de asistenţă la nivel global. Timp de decenii a fost o caracteristică neobservată a economiei mondiale, o omitere a statisticii care prezintă tendinţa expatriaţilor de a trimite bani familiilor de acasă.
În prezent, fluxul de bani ai imigranţilor a atins niveluri record, fenomenul fiind cunoscut sub numele de remitenţe. În 2012 a atins 530 miliarde de dolari, potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale.
Suma s-a triplat într-un deceniu, iar acum este de peste trei ori mai mare decât bugetele totale de asistenţă la nivel global, suscitând dezbateri serioase cu privire la faptul dacă migraţia şi banii pe care îi generează nu sunt o alternativă realistă la simpla acordare de asistenţă. Dacă remitenţele de la nivelul înregistrat de BM ar fi o singură economie, ar fi a 22-a din lume, mai mare decât a Iranului sau Argentinei.
Potrivit unor oficiali ai Băncii Mondiale, cifra reală ar putea fi mult mai mare. Dilip Ratha, de la departamentul pentru migraţie şi remitenţe al BM, a declarat că mai multe miliarde în remitenţe nu au fost înregistrate în contextul în care multe persoane au ocolit băncile şi marile companii de transfer de bani.
O serie de ţări, printre care Filipine, Bangladesh şi Senegal, au înfiinţat iniţiative sau chiar ministere guvernamentale pentru a gestiona sumele de bani trimise de peste mări.
Există însă şi o parte întunecată a problemei. Atenţia este îndreptată spre companiile dornice să obţină cât mai mult din aceste fluxuri de miliarde de dolari. În unele cazuri, peste 20% din banii trimişi de imigranţi se pierd din cauza taxelor de transfer.
India şi China au fost cei mai mari beneficiari de remitenţe anul trecut, f