- cu prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, criticul literar Mircea A. Diaconu, despre generaţiile literare – Mircea A. Diaconu s-a născut la data de 2 octombrie 1963 în localitate Boroaia județul Suceava. Copilăria și-a petrecut-o în satul Orțești, comuna Drăgănești, județul Neamț unde a absolvit școala primară, urmând apoi școala generală în comuna Drăgănești. La Piatra Neamț a urmat liceul de filologie-istorie „Calistrat Hogaș“, în anul 1982 urmând cursurile Facultății de Filologie a Universității “Ștefan cel Mare” din Suceava – specializarea Română-Franceză – facultate pe care o absolvă în anul 1986 cu o lucrare de licență despre Nicolae Breban. Este doctor în filologie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași din anul 1998 cu teza intitulată „Mișcarea Iconar șiliteratura română din Bucovina între cele două războaie mondiale”, coordonator prof. univ. dr. doc. Constantin Ciopraga. A fost redactor șef al revistei “Bucovina Literară” între anii 1997 și 1998, iar din anul 2000 – al „Revistei Academice Meridian critic”. Decan (2008-2012), în prezent prorector al Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava. Pornind de la acest vers eminescian, am ales o întrebare despre generaţiile literare, aşa cum au fost văzute şi stabilite de criticul Laurenţiu Ulici. „Generaţie literară… E un concept, acolo, pe care-l putem folosi din neputinţă şi în absenţa altuia mai bun. Aşa cum concepte, de aceeaşi factură, sunt şi postmodernismul, dar şi modernismul, ba chiar romantismul. Când n-avem mijloace mai bune de a denumi, descrie, analiza, începem să folosim concepte de autoritate. Nu intru în detalii – ar trebui să devin doct – dar folosesc rar şi cu rezerve cuvântul. În una dintre cărţile mele, cea despre poezia de la „Gândirea”, mă interesa să pulverizez ideea aceasta de unitate şi să văd mai degrabă individualitatea şi independenţa marilor poeţi care publicaseră