- Cultural - nr. 21 / 31 Ianuarie, 2013 Spune povestea ca un taran s-a ratacit intr-o noapte in padure. Intrand intr-o pestera, ramase sa se odihneasca acolo. Era pestera unui urs. Fiara nu-i facu niciun rau omului, ba il ospata cu o bucata de fagure de miere. A doua zi, taranul isi lua ramas bun de la gazda, ii multumi pentru primire si-i zise: -"Esti baiat bun, ursule, pacat numai ca esti cam prostanac”. Vorbele acestea il durura profund pe urs, dar se stapani si ii zise musafirului: -"Ia toporul ce-l ai la brau si da-mi o lovitura in cap”. Omul il atinse usor. -"Mai tare, mai tare!”, striga ursul. Acela lovi puternic, incat sangele incepu a curge din rana de pe frunte. Ursul nu zise nimic, iar omul pleca mirat. Dupa cativa ani, omul dadu iar pe la barlogul fiarei. -"Ei, cum stai cu rana?” -"Care rana”? - "Aceea din frunte, pe care ti-am facut-o cu toporul”. -,,O, de aceea am uitat. Dar n-am uitat si voi tine minte toata viata cuvintele de ocara ce mi le-ai spus atunci, ca sunt un prostanac. Acelea ma dor mereu”. Povestea are si morala: vorbele ranesc mai adanc decat sabia. Pr. GH. SINCAN, Targu-Mures Pr. GH. SINCAN - Cultural - nr. 21 / 31 Ianuarie, 2013 Spune povestea ca un taran s-a ratacit intr-o noapte in padure. Intrand intr-o pestera, ramase sa se odihneasca acolo. Era pestera unui urs. Fiara nu-i facu niciun rau omului, ba il ospata cu o bucata de fagure de miere. A doua zi, taranul isi lua ramas bun de la gazda, ii multumi pentru primire si-i zise: -"Esti baiat bun, ursule, pacat numai ca esti cam prostanac”. Vorbele acestea il durura profund pe urs, dar se stapani si ii zise musafirului: -"Ia toporul ce-l ai la brau si da-mi o lovitura in cap”. Omul il atinse usor. -"Mai tare, mai tare!”, striga ursul. Acela lovi puternic, incat sangele incepu a curge din rana de pe frunte. Ursul nu zise nimic, iar omul pleca mirat. Dupa cativa ani, omul d