Aproape jumătate din tinerii români între 25 şi 34 de ani locuiesc împreună cu părinţii. Sursa: SHUTTERSTOCK
Din cei aproape 3.300.000 de tineri români cu vârste între 25 şi 34 de ani, 42,2% locuiesc cu părinţii, arată datele Eurostat pe 2011.
O ţară de proprietari
Procente similare României au şi celelalte ţări foste comuniste. "Noi suntem o naţiune de proprietari, pe când vesticii sunt mai degrabă chiriaşi. La fel ca noi sunt şi locuitorii din celelalte ţări ex-sovietice. Nu avem experienţa socială a statului în chirie aşa cum au occidentalii care sunt obişnuiţi să plătească sume mari de bani lună de lună şi au o mobilitate foarte mare. În Vest, casele se închiriază la cheie astfel că nu ai nevoie decât de lucruri personale pentru a te muta, în timp ce la noi mutarea este un eveniment crucial pentru care trebuie să convoci toată familia", comentează sociologul Alfred Bulai.
Un al doilea factor ţine de modelul cultural. În sudul Europei, familia e valorizată altfel. "La italieni, să ţi se permită să ai grijă de mama cuiva înseamnă că eşti un om de mare încredere, iar familiile extinse care locuiesc sub acelaşi acoperiş nu sunt o excepţie", adaugă Bulai.
Şi sociologul Mircea Kivu crede că una dintre explicaţiile pentru care tinerii locuiesc cu părinţii este aceea că, "la noi, modelul familiei tradiţionale este încă prezent şi puternic. În ţările nordice, independenţa tinerilor se manifestă mult mai repede. Ei părăsesc cuplul familial la 25 de ani sau chiar mai devreme, chiar dacă nu şi-au terminat studiile", ne-a explicat sociologul Mircea Kivu.
Chiar dacă în contextul crizei economice preţul apartamentelor a scăzut, pentru români rămâne totuşi prohibitiv. În Capitală, preţul mediu al unei garsoniere noi, spre exemplu, este de 48.000 de euro. "Tinerii au venituri modeste. Un salariu de 500 de euro pentru un tânăr este bun. Iar rata şomaj