Ca observator atent al informatiilor care patrund in spatiul public, nu se poate sa nu ramai socat de absenta aproape totala a discursului politic calificat. In schimb, este extraordinar de prezenta replica vindicativa, discursul amenintator la adresa concurentilor pe acelasi culoar, a adversarilor si a opozantilor politici, a partidelor din partea cealalta a esichierului.
Or o asemenea politica nu serveste nicidecum bunei guvernari. De demonstrat.
Amenintari pentru toata lumea
Aproape ca nu exista politician, formatiune politica, institutie a democratiei, care sa se poata extrage din aceasta stare de fapt.
In lipsa unor date certe, a unor proiecte ori programe, si politicieni si presa trec la ingroziri si amenintari cu care incearca sa-si sperie sau sa-si demobilizeze adversarul, inclusiv colegul cu alta viziune: Calin Popescu Tariceanu, Andrei Chiliman il sperie pe Crin Antonescu cu alegerile in PNL, Antonescu ii ameninta voalat cu excluderea, europarlamentarul Cristian Preda il ingrozeste pe prim ministrul Ponta cu Crin Antonescu, cica un fel de Ceausescu...
Dan Voiculescu il sperie pe presedintele Basescu cu suspendarea, cu Justitia de dupa incheierea mandatului, iar sustinatorii acestuia il ameninta pe Felix cu procesele in instanta, cu dosarul ICA si cu alte celea.
Parlamentarul Raluca Turcan, consilierul Daniel Funeriu ii sperie pe ministrii Pricopie si Andronescu cu clasa 0, iar acestia la randul lor ridica vocea, batandu-le obrazul ca "tupeul si indarjirea nu tin loc nici de logica, nici de inteligenta".
Lasa ca nici Opozitia nu ramane mai prejos, chiar daca miza functiilor publice si a avantajelor bugetare lipseste: Blaga ii sperie pe cei ce nu-l mai vor in fruntea PDL, inclusiv pe pretendentii(?) Cristian Preda, Gheorghe Falca ca nu e exclusa candidatura la prezidentiale, asa