Văd tot mai des pe sticla beunutevistă ca şi prin tabloidele „cu naşul în suflet” văicăreli, lamentaţii, ba şi comentarii din ce în ce mai acide, că nu e tocmai bine ce-a ieşit din alegerile locale şi parlamentare din anul trecut. O aşa debalansare între partea stângă şi cea dreaptă a eşichierului - prevestesc casandrele controceniste - n-o să fie de bun augur pentru democraţie, unde se cuvine ca puterea şi opoziţia să fie într-un relativ echilibru de forţe. Căci votând cum a votat, ce-a făcut poporul inconştient şi ingrat? S-a lăsat sedus de propaganda antibăsistă şi, drept urmare, pe stânga „socialistă”, avem un conglomerat „conjunctural”, un moloh USL, care a acaparat aproape totul - consiliile judeţene, majoritatea primăriilor şi cam trei sferturi din Legislativ. Păi aşa ceva duce la dictatură. Căci pe dreapta (cea curată, vezi bine!) mai vegetează nevolnic, incapabil să mai reacţioneze, darmite să mai şi cenzureze actuala putere, un PDL decimat la urne. Rezultă, deci, că boborul iresponsabil şi orb, ca pe vremea lui Ion Iliescu, e vinovat. O singură voce din tabăra portocalie am auzit-o căutând adevăratul sau adevăraţii vinovaţi: „Conducerea (partidului n.n.!) ar trebui să ne explice cum a pierdut peste 500.000 de voturi“ (Sever Voinescu).

De fapt, PDL culege acum ceea ce a semănat vreme de trei ani, sub diriguirea feudală a părintelui tutelar din deal. În frunte cu ultra-docilul Emil Boc, pedeleii s-au predat cu totul în mâinile tătucului, au fost necondiţionat instrumentul puterii personale a acestuia, au executat orbeşte ordinele şi indicaţiile lui preţioase, fericiţi că pot să ia parte la marea crăpelniţă, devalizând patrimoniul naţional, sifonând banul public, distribuindu-şi, lor şi clientelei, licitaţiile şi beneficiile. Cum zicea mai anii trecuţi în piaţa publică, pătrunsă de veneraţie, Elena Udrea: „Noi suntem urmaşii lui Traian. Ai lui