Cu ce vă ocupaţi în 2013?Ana Blandiana: ”Ia, eu fac ce fac de mult (iarna viscolul ascult)”, adică scriu şi sper să termin şi să public o carte pe care am scris-o greu şi i-am tot amânat sfârşitul, fără de care nu pot trece spre cărţile următoare. Nici acum nu ştiu daca o voi preda pentru târgul din primăvară sau doar pentru cel din toamnă. Este un eseu cu exemplificări autobiografice care se va numi “Fals tratat de manipulare”. În plus, anul acesta este cel al jubileului de 20 de ani al primului Memorial al Victimelor Comunismului din lume, cel de la Sighet, ceea ce – pentru noi, cei care i-am dăruit cei 20 de ani din viaţa noastră, răpindu-i istoriei literare - il va face mai greu şi mai incărcat (inclusiv de emoţie) decât alţii. Cine/ ce anume v-a tăiat răsuflarea (de indignare, de încîntare...) în ultima vreme? Ana Blandiana: Sunt multe luni de când orice deschidere a televizorului la ştiri îmi taie respiraţia de indignare. Ce întrebare nu vi s-a pus niciodată şi răspunsul era esenţial? Ana Blandiana: Nu am fost întrebată niciodată de ce nu am învăţat să urăsc, deşi răspunsul reprezintă nu numai definiţia, ci şi misterul devenirii mele." Fragmente inedite din volumul Anei Blandiana – Falstratat de manipulare : • Urmăresc fascinată felul în care pisicul nostru îşi este suficient sieşi pe parcursul unor ore şi zile întregi. Faptul că animalele nu cunosc angoasele singurătăţii poate fi interpretat ca un argument al originii divine a acestui flagel uman? La urma urmei, de ce nu s-ar simţi Dumnezeu singur, din moment ce el este chiar Singurul? • Un tip de situaţie conţinând semnificaţii contradictorii, care nu reuşesc să se anuleze între ele: cazul dizidenţilor politici închişi în azile psihiatrice, nebunia lor fiind că se purtau ca nişte oameni liberi. Dar asta era într-adevăr o nebunie într-o lume în care cei normali nu-şi permiteau libertatea. Şi, în fapt, ei nici