Băncile elene au început o campanie agresivă de lobby pe lângă creditorii internaţionali ai Greciei, încercând să obţină relaxarea condiţiilor care vor însoţi recapitalizarea sistemului financiar al ţării şi să evite naţionalizarea, potrivit Financial Times (FT).
Conform acordului de 172 miliarde euro convenit de Grecia cu Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, cele patru mari bănci elene - "National Bank of Greece", "Eurobank", "Alpha Bank" şi "Piraeus Bank" - vor fi recapitalizate cu 27 miliarde euro, iar alte 2,5 miliarde vor proveni de la investitorii privaţi.
Dar, atragerea de fonduri din sectorul privat până la termenul limită - luna aprilie -, se dovedeşte tot mai dificilă, unii analişti considerând că preţurile la care sunt evaluate acţiunile celor patru bănci sunt nerealiste. Mai mult, băncile în cauză au capital negativ de aproximativ opt miliarde euro, care descurajează de asemenea investitorii privaţi, conform FT.
"Investitorii nu sunt dispuşi să plătească pentru pierderile din trecut", a declarat directorul general adjunct al "Eurobank", Nikos Karamouzis, adăugând: "Dacă vrei să atragă capital privat, trebuie să reexaminezi condiţiile acordului".
Potrivit bancherilor şi analiştilor, niciun fond de investiţii serios nu s-a arătat dispus să cumpere acţiuni la cele patru bănci elene, iar din zona fondurilor de hedging şi-au exprimat interesul doar câteva firme.
FT notează că băncile elene riscă să fie naţionalizate în totalitate dacă nu vor reuşi să atragă investitori privaţi. În această situaţie, băncile ar fi preluate de Fondul Elen de Stabilitate Financiară, instituţia care administrează fondurile transferate de UE şi FMI.
Bancherii sunt nemulţumiţi că acordul cu creditorii internaţionali stabileşte valoarea capitalului băncilor drept un multiplu (de 1-2 ori) al valorii nete a acti
