-AA+A

Pentru a ne demonstra cât de rupt este de comunism, preşedintele Ion Iliescu ne-a informat, pe noi, poporul, că era în studiu căutarea unui model de dezvoltare a României; existau mai multe posibilităţi, între care preferate la nivel de intenţie, cel suedez, cel sud-corean, în fine, „tigrii Asiei”. Nu am aflat niciodată care erau criteriile de evaluare a posibilităţii noastre de apropiere de ţările respective, premisele care să fie bază a unui start, cât de cât. Pentru Suedia, probabil cultul muncii, resursele enorme ale unei ţări întinse şi având o populaţie mică; un sistem social paternalist care într-un stil de rafinată „haiducie” ia impozite mari de la cei bogaţi şi împarte poporului cu mai puţine posibilităţi, fără a încuraja lenea. Proverbiala cinste suedeză: cineva a pierdut o bancnotă în parc şi a găsit-o prinsă cu o piuneză de un copac sau de bancă. Nu se potriveşte la noi, resursele s-au dat tuturor din Uniunea Europeană pentru a semna că sunt de acord cu intrarea noastră, cât despre cinste, a început să se fure din timpul evenimentelor din 1989, când cei cu sveter pe gât, de obedienţă moscovită, i-ar fi supus pe alţii care ţineau de alte „biserici”, pentru ca ultimii să cadă în picioare prin „tsukahara”. Aşa că, Iliescu a devenit treptat mai uman, convertind comunismul la debandadă naţională, în care cei tari puteau fura totul şi nu răspundeau de nimic. Modelul a devenit original românesc, iliescian, brevetat-nebrevetat.

Când a apărut Emil Constantinescu, fineţe, lavandă, mănuşi, a căutat să ne convingă de investiţii şi tehnologie indiană. În urma vizitei din India, aşteptam să curgă bani în valuri ca puful de plop, ţinând seamă că în peninsulă sunt milioane de milionari. Nu s-a înţeles nici până azi cum vor veni, cum n-au venit. S-o fi semnat ceva între state, nu s-o fi semnat, ajunge să înţelegem că statele indiene nu au avut cum să inve