Kremlinul a decorat recent doi cetăţeni ai Republicii Moldova. În decizia de acum două săptămâni a preşedintelui Vladimir Putin de acordare a Ordinului „Prietenia“ lui Sergiu Nazaria şi Piotr Şornikov se menţionează că aceştia au adus o contribuţie importantă la consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări.
Cele două persoane sunt „istorici“ de formaţie şi au scris numeroase articole şi cărţi despre istoria Basarabiei, încercând să promoveze ideea că moldovenii ar fi o naţiune etnică diferită de cea română şi că ar vorbi o limbă deosebită, numită „moldovenească“. Cu alte cuvinte, Nazaria şi Şornikov sunt persoanele cele mai vizibile în spaţiul public de la noi care continuă să răspândească tezele istoriografiei sovietice, formulate schematic în cele „21 de condiţii“ ale Cominternului, din 1920. Acest lucru se întâmpla la un an de la crearea organizaţiei la Moscova, ce avea drept scop destabilizarea situaţiei din interiorul ţărilor în care existau şi urmau să fie constituite partide comuniste (în cazul nostru fiind vorba de România, Basarabia fiind parte a ei la vremea respectivă).
Cea mai recentă contribuţie documentară la studierea acestui subiect aparţine istoricului Gheorghe Cojocaru de la Chişinău, care a publicat un volum în acest sens în 2009, unde e scos în vileag pe larg rolul Internaţionalei Comuniste în procesul de creare şi promovare a teoriei etno-moldoveniste în anii ’20 ai secolului trecut.
Atât Nazaria, cât şi Şornikov au scris mai mult despre perioada interbelică şi despre cel de-al Doilea Război Mondial, accentul în ultima vreme fiind pus mai ales pe perioada războiului. Ei luptă însă cu morile de vânt, pentru că istoriografia românească a abordat demult şi cele mai controversate momente legate de istoria Basarabiei între 1918 şi 1940, precum şi între 1941-1944. Inclusiv în problema Holocaustului, pe car