Originară din fostul judeţ Romanaţi, Elena Cornetti face parte din galeria figurilor feminine marcante ale secolelor XIX-XX, fiind poate cea mai cunoscută promotoare a culturii din sudul ţării. Mai mult, împreună cu soţul său, Elefterie Cornetti, aceasta a pus bazele uneia dintre primele şcoli de muzică din România, instituţie unde au fost descoperiţi şi formaţi de-a lungul timpului numeroşi artişti.
A văzut lumina zilei în a doua jumătate a secolului XIX în satul Vâlsăneşti din judeţul Romanaţi, actualmente satul Olari din cadrul comunei oltene Pârşcoveni, ca fiică a boierului de origine grecească Marcu Zissu. Aici şi-a petrecut copilăria, până în momentul în care a plecat la Paris pentru studii. În 1870 s-a căsătorit cu Elefterie Cornetti, născut în 1831, şi s-a mutat din acel moment în cel de-al treilea oraş ca mărime din România după Bucureşti şi Iaşi, „oraşul negustorilor”, aşa cum era numită Craiova la vremea respectivă. Cuplul a fost permanent implicat în viaţa urbei, unde organiza serate muzicale şi întâlniri în cadrul cărora erau dezbătute diverse teme culturale.
„Pe soţii Cornetti îi vedeau zilnic cei ce şedeau în strada Kogălniceanu, unde locuiau în casele în care se află astăzi Conservatorul ce le poartă numele, căci zilnic ieşeau la braţ de făceau mişcare pe jos, lucru nu tocmai obicinuit pe vremea aceea. El, bărbat chipeş, purta favoriţi mari, bine îngrijiţi; ea, mititică, urâţică, cocoşeţică, dar foarte deşteaptă. În casa lor, de o curăţenie exagerată, primeau toată Craiova. Grija ce o aveau să nu le strice cineva o mobilă cât de mică, da prilej mai tuturor să-i critice. Nu e mai puţin adevărat că la Cornettina era un salon, un adevărat focar de cultură şi civilizaţie. În fiecare an, soţii Cornetti îşi petreceau câteva luni la Paris, unde Cornettina fusese în pension şi unde avea prieteni. Oameni economi, au strâns avere mare, pe care