Liderii romilor constată cu amărăciune că limba romani, un element esenţial al identităţii lor culturale, este tot mai puţin vorbită în comunităţile de romi. Dacă în cele în care etnicii romi sunt majoritari lucrurile încă stau bine, în comunităţile în care convieţuiesc cu românii dispariţia dialectelor romani este aproape o certitudine.
"Să ştiţi că şi eu am o fiică la şcoală aici în Bistriţa, care stă şi învaţă departe de comunităţile mari de romi, dar vorbesc cu ea acasă în romani, tocmai pentru că nu vreau ca limba să dispară din familia noastră," îşi începe povestea cel mai influent lider ai romilor din Bistriţa-Năsăud,Emil Neia Lăcătuş.
Preşedintele Partidei Romilor ne mai spune că aceeaşi îndârjire în promovarea propriei limbi şi identităţi culturale nu o mai întâlneşte în comunităţile de romi, mai ales în cele în care proporţia românilor este mai mare.
”Vă spun avem localităţi în care sunt mulţi romi, cum este Vermeş, Poienile Zegrei, Dumitriţa sau Budacu de Sus, care nu ştiu o boabă de romani. Degeaba mergeţi în Budacu de Sus şi vorbiţi cu cineva în romani, că se uita la dumneavoastră ca la limbi străine. S-au românizat şi ei… nici hainele tradiţionale nu le mai poartă, nu-i mai deosebeşti de români”, continuă liderul romilor.
Liderii romilor încearcă să rezolve problema apelând la profesori de limba romani, dar remuneraţia cel puţin modestă îi face pe dascăli să renunţe la ideea de a-i ajuta pe cei mai tineri să-şi păstreze tradiţia şi mai ales graiul. În acest moment, în judeţ mai există doar 2 profesori care predau limba romani, unul la Vermeş şi altul la Lechinţa.
Teoria susţinută de liderul romilor pare să-i fie confirmată de Ileana, care provine dintr-o familie mixtă. Aceasta recunoaşte că numărul de cuvinte din limba romani pe care le cunoaşte poate să le numere pe degetele de la o mână.
