8 regiuni, nu 16. Viitorul guvernator - ales de către primarii şi consilierii judeţeni din zonele care alcătuiesc regiunea. Putere decizională în ceea ce priveşte repartizarea fondurilor în teritoriu.
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu (foto), a precizat că a avut o întâlnire cu toţi preşedinţii de consilii judeţene câştigate de PNL, cu care a discutat problema regionalizării. „Eu vreau opt regiuni, nu 16, aşa cum a apărut. Sunt diverse voci în partid, diverse variante. Va fi foarte greu să se facă regionalizarea pentru că sunt tot felul de interese în interiorul partidelor din USL, dar şi în exteriorul alianţei”, a explicat liberalul.
Căncescu este de părere că cea mai bună soluţie pentru noile regiuni este ca viitorul guvernator trebuie să fie ales de către primarii şi consilierii judeţeni din zonele care alcătuiesc regiunea şi nu să fie numit, „pentru că nu va avea legitimitate”. În ipoteza în care vor fi create opt regiuni, Căncescu îşi doreşte ca o parte din atribuţiile ministerelor de la Bucureşti să fie preluate la nivel regional, pe modelul landurilor germane. În alt caz, consiliile judeţene ar trebui să dispară, pentru că vor avea un rol pur decorativ.
Practic, Căncescu doreşte ca regiunile să aibă putere decizională în ceea ce priveşte repartizarea fondurilor în teritoriu, iar chestiunile de Apărare, Afaceri Externe, Afaceri Interne, Securitate etc. să rămână la Bucureşti. El a dat ca exemplu modul cum au fost repartizate pe judeţe sumele defalcate din cotele de TVA, unde Braşovul a primit mai puţin decât Harghita, deşi populaţia Braşovului este două ori mai mare decât cea a Harghitei.
Liderul liberalilor braşoveni a criticat politica dusă de PSD în anii 2000 – 2004 de creare a unor unităţi administrative de dimensiuni reduse, apreciind că sunt unele comune în judeţul Braşov care nu au venituri pro
