În Marea Britanie, mai bine de 100.000 de persoane din România şi din Bulgaria trăiesc şi muncesc în conformitate cu normele introduse de la aderarea celor două ţări în Uniunea Europeană. Înlăturarea restricţiilor pe piaţa muncii de la 1 ianuarie le va permite românilor şi bulgarilor să aibă aceleaşi drepturi precum cetăţenii altor state membre UE.
Această decizie, însă, a dat naştere unei dezbateri politice aprinse pe tema imigraţiei din cele două ţări. La un anumit nivel, problema cu România şi cu Bulgaria face parte din dezbaterea mult mai cuprinzătoare privind rămânerea în UE a Marii Britanii, este de părere Sunder Katwala, directorul think-tank-ului pentruintegrareşiidentitateBritishFuture.
„Dacă decidem că apartenenţa la UE este în beneficiul Marii Britanii, atunci libera circulaţie trebuie să facă parte din înţelegere. Angajamentul prim-ministrului de a supune problema referendumului face posibil ca publicul să aibă şansa de a decide. Refuzul liberei circulaţii nu este permis atâta timp cât Marea Britanie rămâne în alianţă“, a scris Katwala în Politics.co.uk.
Cetrebuiefăcutpentruagestionaînmodeficientaceastămigraţie
Guvernul ar trebui să pregătească estimări corespunzătoare privind numărul celor ce vor veni. Chiar dacă nu se vor repeta efectele imigraţiei din 2004, pentru că atât Germania, cât şi Franţa, vor trebui să-şi deschidă graniţele, se ştie că impactul acelui fenomen a provocat nelinişte pentru că a fost neaşteptat, iar numărul oamenilor a fost mult mai mare decât cel preconizat de guvernul britanic.
O altă problemă importantă de care guvernul britanic ar trebui să se ocupe ar fi zonele în care, în urma imigraţiei, s-ar produce o schimbare sau în care s-ar manifesta agitaţie, propune Katwala. Studiile arată că migraţia aduce câştiguri economice, dar aceste beneficii pot fi uşor suprimate în cazul în care guvernul nu face e
