Preşedintele Traian Băsescu a ajuns la Bruxelles, ieri, în jurul orei 14. 30 şi participă la lucrările summitului European. În actuala formă, 40% din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 merge pe agricultură şi subvenţii pentru fermieri. Acest lucru le nemulţumeşte pe ţările nordice care ar dori fonduri mai substanţiale pentru cercetare şi mari proiecte de infrastructură. Cehia şi Italia au ameninţat cu folosirea dreptului de veto dacă nu vor fi aplicate tăieri mai mari. Premierul britanic David Cameron a ameninţat că va bloca orice înţelegere care nu conţine reduceri substanţiale. De asemenea, vor creşte şi fondurile pentru coeziune, România urmând să primească, cel mai probabil 21 de miliarde de euro, în comparaţie cu 19 miliarde- alocate pentru exerciţiul bugetar 2007-2013. Acest capitol este însă afectat de slaba absorbţie a fondurilor europene, România înregistrând în acest moment o absorbţie de aproximativ 12%, cea mai slabă din Uniunea Europeană.

Reduceri substanţiale

La reuniunea Consiliului European din noiembrie 2012, statele Uniunii Europene au convenit o tăiere de 100 de miliarde de euro în comparaţie cu varianta propusă de Comisia Europeană. Tot atunci s-a stabilit de unde vor fi tăiate 70 de miliarde de euro, urmând ca la reuniunea şefilor de state şi guvern din aceste zile să se decidă de unde vor fi reduse alte aproximativ 30 de miliarde. În urma unor reuniuni la nivel înalt între preşedinţia Consiliului European şi marile state contributoare: Germania, Franţa şi Marea Britanie, reducerile nu vor afecta capitolele de care România este interesată în mod direct, adică cele de coeziune şi cele pentru agricultură. România va obţine cel mai probabil 40 sau 41 de miliarde de euro la actuala alocare bugetară pe perioada 2014-2020 cu 7,8 miliarde mai mult decât în alocarea bugetară din perioada 2007-2013. Cea mai mare creştere se va înregistra