Minunile Părintelui Arsenie Boca
Sticluţa cu apă sfinţită
Doream de mult timp să scriu acest mesaj şi iată că a sosit timpul. Aş vrea să vă povestesc despre o minune a bunului părinte Arsenie Boca, un Sfânt curat, prin care Domnul s-a milostivit şi mi-a dat o a doua şansă la viaţă.
Totul s-a petrecut în noiembrie 2011, într-o cameră sterilă a unui spital specializat în oncologie. Povestea încercării la care am fost supusă începe în mai, 2010, când am fost diagnosticată cu o formă de cancer limfatic, la vârsta de 32 de ani. Am început imediat curele cu citostatice, într-un spital din Italia. Deşi doctorii au fost foarte buni şi sunt în continuare, deşi tratamentul a urmat exact procedura stabilită, rezultatul a întârziat să apară. Astfel, după primele patru şedinţe de chimioterapie, boala era în continuare prezentă şi s-a impus schimbarea tratamentului cu unul mult mai agresiv, cu doze mari. După încă 7 cicluri de chimioterapie, tomograful a detectat din nou activitate metabolică crescută în zona afectată şi din nou a fost schimbat tratamentul, cu unul mai puternic. Apoi cu unul şi mai puternic. Pe scurt, am încercat toate liniile de terapie existente, dar boala nu ceda. În final, am acceptat un tratament experimental, cu un medicament nou apărut şi, în final, rezultatul a fost bun. Astfel, după un an şi jumătate de cure continue, soarele a răsărit din nou. Pentru a consolida acest tratament, doctorii mi-au propus să fac şi un transplant cu celule stem - propriile mele celule - şi am acceptat. Mi s-a spus că este un tratament care nu ar trebui să mă îngrijoreze, că doctorii şi spitalul au toată medicaţia şi experienţa necesare ca procedura să decurgă foarte uşor. Până aici nu am spus nimic despre disperarea, durerea, frica şi toate sentimentele pe care le-am încercat. Despre groaza cu care aşteptam o nouă examinare tomog