Expoziţia, ce îi are drept curatori pe Emanuela Cernea şi Lucreţia Pătrăşcanu, reuneşte, în premieră, 31 din cele 35 de fragmente de frescă care s-au păstrat până astăzi din ansamblul decoraţiei murale al bisericii Mănăstirii Argeşului, ctitoria voievodului Neagoe Basarab (1512-1521) – personaj istoric definitoriu pentru cultura românească.

Atribuite zugravului Dobromir din Târgovişte şi echipei sale care finalizează pictura în 1526, frescele au fost extrase în 1882, în contextul restaurării bisericii, restaurare coordonată de arhitectul francez André Lecomte du Noüy în perioada 1875-1887.

Cele 31 de fragmente de pictură murală sunt redate astăzi publicului ca urmare a unui laborios proces de restaurare efectuat pe parcursul ultimelor două decenii de numeroşi specialişti, sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu Boldura, a prof. univ. dr. Dan Mohanu şi a lect. univ. dr. Romeo Gheorghiţă.

Tezaur de artă veche românească

Avem astfel ocazia să redescoperim, la aproape jumătate de mileniu de la crearea sa, acest preţios tezaur de artă veche românească, mărturie a gustului artistic care a guvernat evoluţia picturii medievale în Ţara Românească. Printre cele mai spectaculoase piese expuse se numără: portretul votiv al lui Neagoe Basarab şi al familiei sale, portretul lui Mircea cel Bătrân, portretul domniţei Roxanda, seria Deisis (Maica Domnului, Iisus mare împărat şi arhiereu, Ioan Botezătorul), Arhanghelul Mihail, precum şi impresionanta galerie de sfinţi militari.

Alături de fresce sunt expuse şi alte piese de patrimoniu precum caftanul lui Neagoe Basarab, din catifea brodată cu fir din argint aurit, chivotul din argint care reproduce arhitectura bisericii, lucrări de grafică din secolul al XIX-lea sau fotografii din albumul „Episcopia Curtea de Argeş“ realizat de Carol Popp de Szathmari în 1866 - documente preţioase, care redau aspectul mănă