Gripa este o boală respiratorie acută determinată de infecţia cu virusuri gripale. Boala afectează căile respiratorii superioare şi/sau inferioare şi este frecvent însoţită de febră, cefalee, dureri musculare şi astenie. Virusurile gripale aparţin familiei Orthomixoviridae, existând 2 genuri, unul care cuprinde virusurile gripale A şi B şi altul care cuprinde virusul gripal C.
Epidemiile de gripă de tip A apar teoretic în fiecare an, dar extinderea şi gravitatea bolii este variabilă. Epidemiile localizate apar de obicei la intervale de 1-3 ani, iar pandemiile sau epidemiile globale apar cam o dată la 10-15 ani. Din datele istorice se ştie că au existat pandemii severe de gripă în 1889-1890, 1918-1919 şi 1957-1958, pandemie moderată în 1968-1969, pandemie uşoară în 1977-1978 şi epidemii uşoare în 1900-1903, 1933-1935 şi 1946-1947.
Virusul A determină cele mai severe şi extinse epidemii. Pandemiile reprezintă dovada impactului dramatic al virusului gripal, dar îmbolnăvirile ce apar între pandemii pot atinge grade mai mari ale mortalităţii şi numărului de îmbolnăviri. Epidemiile de gripă de tip A apar brusc, aproape exclusiv în cursul lunilor de iarnă în emisferele nordică şi sudică, ating un vârf după 2-3 săptămâni şi durează în general 2-3 luni, dispărând de obicei la fel de brusc. Factorii care determină iniţierea şi stoparea epidemiilor nu sunt complet înţeleşi dar se ştie că nivelul de imunitate existent la populaţia expusă determină extinderea şi severitatea epidemiei. Astfel, dacă nivelul de anticorpi pentru un tip antigenic de virus gripal este scăzut sau absent, devine posibilă apariţia unei epidemii extensive, iar atunci când absenţa anticorpilor respectivi este globală, epidemia se poate răspândi pe tot globul, trnsformându-se într-o pandemie.
Nu se cunoaşte unde şi cum se cantonează virusul în perioada dintre epidemii, dar se crede că vir
