„Doctorul Gerhard Roth susţine că a găsit zona din creier unde se găsesc instinctele malefice, care preiau controlul în cazul criminalilor şi violatorilor”. Neurologul german afirmă că „petecul malefic se găseşte în lobul central şi arată ca o zonă întunecată cînd este scanat cu raze X” .

Respect cercetătorii, curajul şi consecvenţa lor. Dar, ca unul care a discutat cu foarte mulţi criminali, am unele rezerve în legătură nu cu relevanţa, cît mai ales cu utilitatea constatărilor specialistului german. N-am calitatea şi nici nu vreau să-i contest profesionalismul şi pregătirea neurologului german, dar îmi este greu să nu-mi aduc aminte de un predecesor al lui în „ştiinţa” identificării potenţialilor infractori, om care a dat naştere unei teorii ce nu poate opera din cauza subiectivismului şi discriminării.

L-am numit aici pe celebrul Cesare Lombroso, cel mai elogiat, dar şi cel mai contestat personaj din istoria criminologiei, considerat fondatorul criminologiei pozitiviste. Doar că el se baza în studiile lui pe aşa zisele „stigmate anatomice” (malformaţii ale scheletului, cutiei craniene, asimetrii, anomalii de natura fiziologică, psihologică dar şi multe alte astfel de particularităţi). Atît putea ştiinţa pe la 1896. Acum se pare că n-are limite. Ştiinţa, zic.

Mă întreb totuşi de ce s-a chinuit şi a riscat neurologul german să studieze atîţia criminali ajunşi după gratii cînd ar fi putut să facă acel studiu într-un mediu mult mai lipsit de pericol. Da, ar fi putut face studiul folosindu-se de prezenţa pe mapamond a atîtor politicieni: germani, americani, francezi, olandezi, români etc.

Sunt convins că pata aceea întunecată, dacă ea există cu adevărat, se vede mult mai clar la această categorie socială. Cînd spun asta, mă gîndesc la deciziile pe care le-au luat şi le iau în continuare. Decizii prin care s-au scumpit sau au dispărut medicamente