Mai des
Tot cu Dan Spãtaru. În culise, o admiratoare de nota zece îi bareazã drumul şi îi şopteşte languros: “Ar trebui sã ne vedem mai des!”. “Nimic mai simplu, domnişoarã. Mai am un turneu în Vale, anul viitor, tot pe timpul asta!”.
Partidul minte
Ticu Lucaciu, când nu cânta la pian sau când nu compunea, venea la barul “8x4” “sã se dea mare”, dupã cum susţinea el. Şi aici, din când în când, mai fredona câte o melodie, douã, pe care şi le amintea. Astfel, într-o dupã amiazã noroasã, începu cu: “Partidul minte...”. Brusc se fãcu o linişte suspectã, dar el continuã: “Partidul minte creatoare!”.
Nãscut mâine
Zilele oraşului Petrila. Luãm cuvântul, ãştia, câţiva mai vorbãreţi. Trebuie sã vorbim despre noi. Greu. Foarte greu. Am impresia cã nu mã cunosc deloc. Încep cu o chestie mai tare: “În ceea ce mã priveşte, eu m-am nãscut mâine...”. Toţi rãmân interzişi. Mã privesc dubios. Dar nu bravam.
A doua zi era 8 septembrie.
Ziua în care mã nãscusem.
Adicã...mâine!
Pasãre cãlãtoare
Regretatul profesor de sport Dan Cocor era un împãtimit al naturii şi un promotor de excepţie a turismului, în special în estul Vãii. Un mare mahãr de la judeţ îi solicitã adresa în vederea colaborãrii în viitor pentru stimularea ulterioarã a turismului. Respectivul nu noteazã nimic, precizând cã stã bine cu memoria. “... Deci, Cocor. Acesta e numele. Se poate memora uşor. E vorba de o pasãre cãlãtoare”. “Nicio problemã, mãrturiseşte mahãrul, e simplu de tot...”. Dupã douã sãptãmâni, profesorul primeşte un plic cu antetul unei instituţii judeţene, adresat pe numele Dan Rândunicã (tot o pasãre cãlãtoare).
Mai des
Tot cu Dan Spãtaru. În culise, o admiratoare de nota zece îi bareazã drumul şi îi şopteşte languros: “Ar trebui sã ne vedem mai des!”. “Nimic mai simplu, domnişoarã. Mai am u
