Românii pun tot mai des pe masă pâine şi cartofi, iar parizerul ţine loc de carne pentru mulţi dintre ei. Aceste obiceiuri alimentare explică amploarea pe care a luat-o obezitatea în România, mai ales la copii.

Efectele scumpirilor şi ale scăderii puterii de cumpărare a românilor se văd cel mai bine în structura coşului zilnic alimentar. Statisticile oficiale arată că românii sunt nevoiţi să cumpere alimente tot mai ieftine pentru a-şi asigura cantitatea de hrană necesară zi de zi, ceea ce înseamnă practic renunţarea la produse superioare în favoarea celor mai slabe calitativ. Asta reiese şi din noua structură a coşului de consum, după care se calculează inflaţia în 2013, comunicată ieri de Institutul Naţional de Statistică.

Cele mai importante scăderi ale consumului, reflectate prin reducerea ponderii în coşul inflaţiei, se regăsesc în cazul cărnii şi mezelurilor. De la o pondere de 2,8% în coşul anului trecut, mezelurile au scăzut la o pondere de 2,6%, iar carnea de porc şi-a redus ponderea de la 2,2 la 2,1%. De asemenea, ouăle, conservele şi brânzeturile şi-au redus ponderea în alimentaţia românilor cu 0,5 până la 0,9 puncte procentuale.

În schimb, au crescut ponderile unor produse precum pâinea (de la 5,4 la 5,9%), zahărul (de la 0,5% la 0,7%), grăsimile (de la 1,3 la 1,5%) şi cartofii (de la 0,7% la 0,8%). Altfel spus, nu se ştie dacă românii au evitat „excesul de sare, zahăr şi grăsimi“, dar cu siguranţă consumul acestor produse a crescut.

Mâncăm pâine, dar nu ne hrănim

Franzela albă atât de apreciată de români după ’89 a devenit şi mai populară odată cu scăderea puterii de cumpărare. „Faptul că mâncăm multă pâine este un semn evident de sărăcie“, spune sociologul Alfred Bulai.

Pâinea albă este nehrănitoare şi nesănătoasă, avertizează nutriţioniştii. Grâul din care este fabricată este sărăcit de vitamine (mai ales de cele din