- Septembrie este luna a noua. Asta nu înseamnã cã toatã lumea s-a nãscut în aceastã lunã.
- Frunzele seamãnã cu "fetele" de pe "centurã". Picã uşor.
- Toamna, elevii încep şcoala. Primul lucru pe care îl fac ei este... sã numere bobocii.
- Întrebarea cea mai frecventã, acum, toamna, este: "îţi mai aduci aminte doamnã?" Bineînţeles cã doamna nu ştie ce trebuie sã-şi mai aducã aminte.
- "De-aş mai duce-o pân` la toamnã!" i se plângea soacra şi a mai dus-o.
- A cãzut o frunzã-n calea lui. El n-a crezut niciodatã cã s-ar putea împiedica de ea. A naibii frunzã! S-a împiedicat, totuşi.
- Aceastã toamnã n-a petrecut-o-n bar. Tot timpul şi l-a dedicat culegerii de mure. Din care a fãcut vin.
- Toamna e ca şi lupul. Îşi schimbã culoarea dar... nãravul nu!
- Frunzele sunt singurele lucruri aurite care nu se duc la bijutier.
- Nu uitaţi! Primul obiect de îmbrãcãminte al Evei a fost... frunza. Şi evident, prima secvenţã sexi când frunza i-a fost luatã de vânt.
- "Toamnã, toamnã, cãlãtoare iei parfumul de pe floare!" Şi-l vinzi la suprapreţ.
- "Am strâns toamnã dupã toamnã!" A declarat el, dar a uitat cã n-a plãtit TVA-ul.
Frunze care cad
(Rapsodie de toamnã)
Soarele, zâmbind discret,
Vinde-o clipã de mister
Hotãrâtã sã te acuze...
Sus, pe-o creangã, lângã cer,
Se-nfioarã... zece frunze.
Soarele, mereu galant,
Urmãreşte un Trabant.
Frunzele-s cu gust de rouã.
Una a plonjat în neant...
Şi rãmân pe creangã... nouã.
Afarã vremea nu-i bunã,
Toamna ãsteia, arvunã.
Când o frunzã ce s-a copt
Dânţuieşte în furtunã...
Şi, sus, mai rãmân doar... opt.
Cerul însãşi se închide.
Douã fete mai candide
Îşi beau cafeaua cu lapte.
O frun