Tot mai mulţi români şi străini apelează la tratamente benefice în vestul României: curele cu apă minerală. Apele binefăcătoare de la Buziaş şi Lipova au fost apreciate şi de împăraţii de la Viena. Staţiunea Buziaş, datorită apelor sale, figurează în enciclopedia savanţilor italieni M. Messini şi C.G. Lollo, „Aque minerali del mondo” şi „Precis d'hydrologie”, a francezului A. Morette. În perioada interbelică, apa minerală de la Băile Lipova a fost favorita Casei Regale.

Buziaş, medaliată cu aur la Bratislava

Efectul vindecător al apelor din izvoarele localităţii a făcut ca Buziaşul să fie cunoscută de pe vremea romanilor, sub numele de Ahibis. Trei reputaţi specialişti, Dumitru Tudor, Liviu Mărghitan şi botanistul Alexandru Borza au fost cei care explicat că apele minerale de la Buziaş au fost utilizate încă din vremea romanilor. În anul 1776, farmacistul timişorean Cechini a făcut prima analiză ştiinţifică a apei de la Buziaş. Câţiva ani mai târziu au fost forate 12 izvoare de adâncime şi a fost construită fabrica de îmbuteliere a apei minerale. În anul 1829 apa a fost analizată de către profesorul Hendrik Sadler din Viena, care i-a stabilit caracteristicile principale. În 1840, Gheorghe Ciocârlan, primul balneolog român, a început îmbutelierea apei din Buziaş, când capacitatea de producţie era de 2.000 de sticle pe an. Conform documentelor vremii, în anul 1874 s-au îmbuteliat 15.000 de sticle, iar apa minerală de Buziaş a fost comercializată nu numai în Ardeal, ci şi la Budapesta. Staţiunea a fost vizitată în septembrie 1898 de către împăratul austro-ungar Franz Iosif şi moştenitorul tronului, prinţul Franz Ferdinand.

În 1903 a fost descoperit stratul acvifer artezian, ceea ce a permis introducerea tratamentului maladiilor cardiovasculare prin cura externă, adică băi în apă minerală puternic carbogazoasă încălzită. Apa minerală de la Buziaş a fost d