Proiectul bugetului participativ, care va fi testat în cazul cartierului Mănăștur, ar urma să-i implice pe clujenii plătitori de taxe în procesul decizional al municipalității, astfel că Cluj-Napoca ar putea deveni primul municipiu din România și din Europa de Est care să implementeze un astfel de proiect în administrația locală, după ce, potrivit autorităților, astfel de sisteme au fost adoptate de către țări precum Germania, Italia, Spania și Marea Britanie.
În acest proiect s-au implicat Carmen Greab de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Istvan Szakacs de la Altart, Tiberiu Ciolacu de la Planwerk, Norbert Petrovici, profesor în cadrul Facultății de Sociologie, şi Irina Cantor, profesor la FSPAC.
Inițial, acest proiect va fi testat în cazul cartierului Mănăștur, ulterior fiind extins la nivelul întregului municipiu. „Proiectul presupune implicarea a tot ce înseamnă spațiu civic, și apoi va fi extins la nivelul întregului municipiu. Practic, e un proiect civic fundamental, o formă de respect față de plătitorul de taxe și o formă de implicare a cetățenilor în procesul decizional”, descrie primarul Emil Boc „bugetul participativ”.
Mai mult, potrivit amănuntelor expuse de Carmen Greab, cetățenii ar fi astfel implicați în tot procesul de luare a deciziilor. „Clujenii vor fi implicați activ în tot procesul de luare a deciziilor, și anume de la identificarea problemelor, și până la rezolvarea acestora”, a declarat aceasta. Ținta, pe termen lung, este aceea ca, la nivelul comunităților, să fie reperate chiar și „propriile resurse, pentru a nu deveni atât de persistentă dependența de autorități”.
„Prin acest sistem de buget participativ ar urma să fie deschise spații de comunicare între cetățeni și autorități, să crească nivelul de dialog și colaborarea dintre clujeni și autorități. Uniunea Europeană, din 1995 încoace,