Domnitor al Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş rămâne, dincolo de asocierea cu mitul modern al lui Dracula, o figură emblematică pentru severitate şi simţ al justiţiei. În epocă, contemporanii domnitorului nu l-au văzut cu aceeaşi ochi buni şi l-au acuzat de o domnie tiranică şi autoritară. Istoricii moderni recunosc, însă, nevoia poporului de eroi

Despre Vlad Ţepeş (1431 - 1476), domn al Ţării Româneşti, am învăţat din manualele de istorie că era întruchiparea cinstei şi a ordinii, iar pentru aceasta nu se dădea în lături de la acte radicale, pedepsind prin tragere în ţeapă aproape orice infracţiune, de la minciună până la omor.

Este celebru episodul unei cupe de aur, lăsată la vedere în piaţa centrală din Târgovişte. Călătorii însetaţi care ajungeau la Curtea Domnească au folosit-o, iar cupa nu a fost furată niciodată în timpul domniei lui Ţepeş.

De asemenea, spun legendele, îi privea pe bolnavi, vagabonzi şi cerşetori ca pe nişte hoţi, iar pentru a-i pedepsi i-a invitat pe toţi reprezentanţii acestor categorii la Curtea Domnească din Târgovişte, la un ospăţ. După ce au mâncat şi au băut, domnitorul i-ar fi întrebat dacă ar vrea să nu mai fie niciodată săraci. După ce a primit un răspuns afirmativ, a ordonat ca hala să fie închisă şi incendiată. Nimeni nu ar fi supravieţuit (wikipedia.org).

Vlad Ţepeş, un tiran

Istoricii care au luat contact cu izvoarele documentare din perioada lui Vlad Ţepeş spun, însă, că domnitorul era perceput mai degrabă ca un tiran.

„Personalitatea lui Vlad Ţepeş în istorie este foarte cunoscută, atât de istorici cât şi de popor. Poporul a luat contact cu personalitatea domnitorului mai ales după anii 1990, când în România s-a făcut simţită nevoia de justiţie, de dreptate, de cinste, de demnitate. Şi Vlad Ţepeş a fost invocat ca un astfel de justiţiar, un om care ar fi adus dreptatea. În egală măsură, sursele co