Şefii de la Educaţie vor ca şcolarii din învăţământul primar să nu mai stea cu nasul în cărţi, ci să bată mingea în sălile de sport. Problema? Şcolile care deţin astfel de spaţii sunt încă prea puţine Sursa: CODRIN PRISECARU
Propunerea ministerului Educaţiei de a introduce mai multe ore de mişcare în orarul elevilor de clasele I-IV, dar şi la pregătitoare, a stârnit valuri de euforie în rândul părinţilor, sătui să-şi vadă copiii ţintuiţi în faţa calculatorului sau a televizorului. Directorii de şcoală, deşi susţin ideea, gândesc în termeni practici. Aceştia spun că profesorii de sport sunt o raritate în multe dintre unităţile de învăţământ şi nu există nici destule spaţii în care micuţii să alerge nestingheriţi.
Două ore de „Educaţie fizică”, la toate clasele I-IV şi alte două ore de „Muzică şi mişcare”, pentru elevii de la pregătitoare, clasa I şi a II-a, asta prevede noul proiect al planului-cadru pentru învăţământul primar. Iar părinţii şi dascălii din toată ţara sunt invitaţi să completeze un chestionar disponibil pe site-ul ministerului Educaţiei, până la 19 februarie, pentru a decide dacă ideea va deveni realitate.
„Normal că îmi voi da acordul. La şcoala la care suntem noi, se pune acceptul pe matematică. I-ar prinde bine să mai facă şi ceva sport în sală, mai ales iarna, când nu va mai trebui să îngheţe prin parcuri”, spune Simona, mama unul elev în clasa întâi de la Şcoala Nr.79 din Capitală.
Sport cu doamna învăţătoare
Dar tocmai numărul redus al sălilor şi al terenurilor de sport ar fi punctul slab al proiectului, crede expertul educaţional Ştefan Vlaston. “În teorie, ideea este bună, cu practica stăm mai rău. Cine are baftă de spaţii face mişcare. Restul se vor înghesui ba prin cămine culturale, ba prin ateliere şcolare nefolosite şi cel mai greu va fi în sezonul rece”, explică Vlaston.
Aceeaşi îngrijorare o are şi Veronica I
