Deşi în puţine state europene cutumele culturale acceptă consumul cărnii de cal, autorităţile ar fi trebuit să se întrebe de mult ce se întâmplă cu toţi caii sacrificaţi.

Pe măsură ce oficialii europeni dezvăluie tot mai multe cazuri în scandalul fraudei cu preparate din carne de cal în magazine, restaurante, spitale şi alte instituţii publice, anchetatorii încearcă să afle care este amploarea problemei: cât de mult a fost ignorată situaţia în trecut şi cum poate fi oprită astăzi.

Cu toate acestea, industria cărnii de cal se poate confrunta cu o altă dilemă: odată ce criza va fi soluţionată, ce se va întâmpla cu întreaga cantitate de carne de cal? Şi, chiar mai important de atât, ce se va întâmpla cu animalele care trebuie sacrificate în cazul în care oferta depăşeşte cererea?

CERERE ÎN SCĂDERE

În anul 2012 a fost realizat un studiu referitor la consumul de carne de cal în trei ţări din Europa ale căror cutume culturale acceptă consumul acestui tip de carne. Potrivit rezultatelor, cetăţenii Olandei, Belgiei, Franţei şi Italiei nu consumă, de fapt, cantităţi atât de mari pe cât se credea.

Doar patru procente din francezi, respectiv şase procente din belgienii respondenţi au declarat că mănâncă „des“ carne de cal, conform investigaţiei condusă de Humane Society International (HSI), agenţie care monitorizează protecţia animalelor. Nu în ultimul rând, doar 16% din francezi şi 20% din belgieni au răspuns că mănâncă „uneori“ carne de cal.

Datele făcute publice de Eurosta arată că Belgia a sacrificat 9.669 de cai în 2011, pe când Franţa a procesat carnea de la 16.970 de cai, iar Italia, a 97.648 cai, la care se adaugă importuri din Canada şi America Latină. Alte state europene, unde nu se consumă carne de cal, cifrele sunt chiar mai mari: România – 53.000 de cai sacrificaţi în 2009, Polonia – 45.3