Ineficientă și ineficace. Așa este aplicarea evaluării impactului de mediu (EIM) unei categorii de proiecte când nu se face evaluarea strategică de mediu (ESM) a planurilor, politicilor și programelor publice care au făcut posibilă din punct de vedere al acceptabilității de către guvern acea categorie de proiecte.

Dacă, de exemplu, s-a făcut mai întâi o ESM publică a planurilor de dezvoltare a rețelelor de transport trans-europene dintr-o țară și s-a aprobat forma generală a rețelei și tipurile de restricții la scară mare asupra structurii ei (densitate, localizare generală a principalelor coridoare, etc), așa cum s-a făcut în multe state europene în anii ‘90, ne putem aștepta ca EIM a proiectelor concrete de infrastructură să nu mai genereze nesfârșite dezbateri publice. Cu excepția situației în care principiile stabilite la nivel național prin ESM au fost încălcate.

Aplicarea EIM fără ESM este ineficientă pentru că absența unui cadru general care să dea EIM liniile directorare (constrîngerile, condițiile preexistente, referitoare la aspectele de scară mare, strategice, asociate zonei mai mari care include aria proiectului) va duce la costuri mult mai mari în elaborarea raportului de evaluare a impactului asupra mediului. Elaborarea acestui raport va dura mult mai mult, iar atunci când va fi în dezbatere publică tensiunile dintre grupurile de interese vor fi mult mai mari. În cazul în care proiectul va fi aprobat costurile suplimentare, aflate inițial la investitor, se vor transfera consumatorilor prin prețul produselor, rareori optându-se pentru scăderea profitului.

Aplicarea EIM fără ESM este ineficace pentru că nu se pot atinge într-un mod coerent scopurile guvernamentale asociate dezvoltării unui sector public în condițiile păstrării unei anumite stări, suficient de bune, a capitalului natural. Dacă proiectele nu se aprobă din rațiuni strateg