Supranumită "Regina muzicii populare româneşti" sau "Perla", cântăreaţa Irina Loghin spune azi că, dincolo de greutăţile pe care le-a întâmpinat de-a lungul timpului, muzica a ajutat-o întotdeauna să continue cu fruntea sus. „E frumoasă viaţa de artist, dar numai cel ce o trăieşte cu adevărat îşi poate da seama că pretinde multe sacrificii. (...) Viaţa este cum este, suntem datori să o trăim", spunea artista, care împlineşte marţi 74 de ani.
Irina Loghin s-a născut pe 19 februarie 1939, în comuna Gura Vitioarei, de lângă Vălenii de Munte (judeţul Prahova).
Tatăl său, Efrim, venise din zona Chişinăului pentru a lucra ca logofăt pe plantaţiile de vii din Valea Călugărească. „Înaine de asta, tata voia să se facă călugăr pentru că îi plăcea foarte mult să cânte, dar, mai presus de orice, îi plăcea credinţa. Era un om foarte credincios. (...) Înainte de a se cunoaşte cu mama fusese prins la călugărie timp de un an, dar nu depusese încă jurământul de călugăr. Aici a învăţat notele muzicale, aici a învăţat să cânte. Tata avea în sânge cantecul”, povesteşte Irina Loghin pe site-ul său.
Copilăria şi-a petrecut-o în locul natal, alături de cei cinci fraţi şi surori, în vremuri grele: „Cea mai veche amintire o am din timpul bombardamentului. Într-o râpă, era o tranşee. Ne ascundeam cu toţii acolo. Toţi din cătunul nostru. Ca să ajungem acolo, oamenii făcuseră un fel de trepte. Destul de greu ajungeai până acolo. Aveam doar câţiva anişori... Tata ne-a trezit la trei noaptea să ne ducem acolo. Nu era plecat, încă, la război. Din cauza bombardamentului, din cauza fricii, a panicii, am început să plâng, să ţip”.
Mai târziu, a urmat Liceul de Artă din Văleni, după absolvirea căruia a lucrat ca laborantă la Fabrica de Geamuri din Scăieni, care avea o secţie în Vălenii de Munte.
Talentul muzical al Irinei Loghin a fost însă remarcat de la vârste fra
