Scandalul documentelor oficiale ale papalităţii ajunse în presă nu dă pace nici astăzi oficialilor de la Vatican, dezvăluind birocraţia şi corupţia înrădăcinate în sânul Bisericii romano-catolice şi opoziţia la eforturile timide ale lui Benedict al XVI-lea de a lăsa în memoria posteriorităţii imaginea unui adevărat reformator. Vatileak, aşa cum a fost supranumit scandalul, a adus asupra Bisericii Catolice o umbră sinistră. Informaţiile care au ajuns în mâna jurnliştilor descriu despre Benedict, un manager ineficient despre care ne vom aminti mai ales pentru modul în care a ales să părăsească funcţia, că nu a fost potrivit pentru generaţia actuală de cardinali care nu tolerează un minim de transparenţă. De asemenea, în cei opt ani cât Benedict a condus Vaticanul, pare că a preferat să accepte campanii de gestionare a daunelor aduse imaginii Bisericii, făcând astfel o diversiune menită să distragă atenţia de la problemele fundamentale ale instituţiei. Interviuri realizat cu zeci de oficiali ai Bisericii din Roma, surse din interiorul Vaticanului şi oficiali guvernamentali străini apropiaţi Bisericii au subliniat că este vorba despre o lume închisă, chiar ermetică. Mare parte dintre respondenţi au declarat sub protecţia anonimităţii, de teama represaliilor. „Putem dezvălui adevărata faţă a Bisericii şi cum este aceasta, uneori, desfigurată”, a declarat Benedict al XVI-lea în timpul ultimei sale slujbe de miercuri din Postul Paştelui. „Gândul îmi este în mod special la păcatele împotriva unităţii Bisericii, la diviziunile din trupul Bisericii.” Rivalităţi între oficialii Vaticanului Una dintre scurgerile de informaţii care au mai pus o pată neagră pe imaginea Bisericii a avut loc chiar din interiorul sanctuarului papei, iar personajul care a furnizat un nou material de presă jurnaliştilor a fost majordomul pontifului, Paolo Gabriele. În vârstă de 46 de ani, a fost major