Servită dimineaţa, la prima oră sau în timpul zilei, cafeaua a devenit un obicei pentru cei mai mulţi dintre oameni. Dăunează ea însă sănătăţii sau nu?
Cu o istorie ce datează de mai mult de 1.000 de ani, cafeaua provine din regiunile tropicale şi subtropicale şi este apreciată şi consumată în lumea întreagă. Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultivă în scopuri industriale următoarele patru tipuri: Arabica, Robusta, Liberica şi Maragogype. Principala substanţă cu efect fiziologic din componenţa cafelei este cafeina, un praf alb cristalin cu gust uşor amar, ce stimulează sistemul nervos central, atenuează oboseala şi ne binedispune.
Potrivit cercetătorilor de la Universitatea „Harvard”, pentru a avea efecte benefice, cafeaua trebuie consumată cu moderaţie, adică nu mai mult de 500 de mililitri de cafea pe zi. Consumul excesiv poate duce la apariţia tulburărilor la nivelul tubului digestiv, cu arsuri, jenă şi chiar dureri şi spasme gastrointestinale. Cei mai importanţi consumatori de cafea din lume sunt: Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa, Japonia şi Italia, iar în România consumul de cafea este de circa două kilograme pe cap de locuitor în fiecare an, mai puţin decât media europeană.
Cum preparăm cafeaua
În volumul „Cafeaua”, autoarea Ana Tomescu explică cum trebuie făcută cafeaua şi care sunt cantităţile ideale: „Cafeaua se prepară numai din pudră prăjită corespunzător şi proaspăt măcinată, cu apă proaspătă, necalcaroasă şi fără clor, în vase bine curăţate. Se folosesc 50-60 de grame de pudră la un litru de apă sau două linguriţe la o ceaşcă, 100-150 de mililitri de apă.
Fierberea pudrei nu este recomandată întrucât prin fierbere substanţele aromatice se volatilizează, iar gustul devine neplăcut. Pentru a evita răcirea, cafeaua preparată se păstrează în bain-marie sau pe o sursă de căld