Fantome, monştri, bau-bau, acestea sunt câteva dintre personajele fictive, nelipsite ce îngrozesc copiii pe durata nopţii. Deşi cei mai mulţi dintre ei depăşesc în mod natural aceste temeri, odată cu înaintarea în vârstă, unii dintre ei dezvoltă reale fobii.

Oamenii de ştiinţă israelieni de la Universitatea din Tel Aviv au realizat un studiu în cadrul căruia au analizat comportamentul a 80 de copii cu vârste cuprinse între 4 şi 6 ani, care s-au confruntat cu coşmaruri sau cu episoade de frică semnificative pe timpul nopţii, dar şi 32 de copii normali care nu au avut asemenea experienţe. Cercetătorii i-au intervievat atât pe ei, cât şi pe părinţii lor, pentru a evalua nivelul de frică al micuţilor.

Specialiştii le-au citit copiilor poveşti dintr-o carte cu ilustraţii pentru a-i introduce în starea care să le permită să vorbească despre temerile cu care se confruntă. Părinţii au fost întrebaţi despre comportamentul celor mici atunci când le este frică, dar şi despre frecvenţa cu care se confruntă cu asemenea probleme.

Celor mici li s-au arătat imagini ale unor fiinţe reale sau mitice şi li s-a cerut să facă distincţia dintre subiectele din plan real şi cele din plan imaginar.

Cei care s-au confruntat cu episoade de frică pe durata nopţii au întâmpinat dificultăţi în a face diferenţa dintre fantezie şi realitate. Potrivit cercetărilor, aceştia prezintă şi întârzieri de dezvoltare.

De aceea, specialiştii atrag atenţia că temerile copiilor pe parcursul nopţii sunt extrem de importante şi necesită o atenţie deosebită din partea părinţilor, pentru a evita perpetuarea fricilor şi evoluţia lor în reale fobii.