Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a decernat medalia de onoare Prieteni ai Comunităţii Evreieşti unor personalităţi şi organizaţii marcante. Printre acestea s-au numărat şi revista 22 şi Grupul pentru Dialog Social.
E posibil ca Vasile Alecsandri sau Alexandru Xenopol să fi avut origini evreiești? Sunt evreii din România altfel? Și, dacă lista intelectualilor români antisemiți este îndeobște cunoscută, există o alta, mai puțin discutată, a celor filosemiți, care include nume ca I.L. Caragiale, Macedonski, Liviu Rebreanu, Gala Galaction, E. Lovinescu etc.
Într-o sală arhiplină, duminică, 17 februarie, la Centrul Comunitar Evreiesc, astfel de subiecte și multe altele au fost abordate, în conferința Evreii din România, de Neagu Djuvara, Andrei Pleșu, Adrian Cioroianu și Andrei Oișteanu, simpozionul fiind moderat de Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești. Fiecare dintre aceștia a refăcut, din unghiuri diferite (mari români cu origini evreiești cunoscute sau nemărturisite – Neagu Djuvara; incompatibilitatea de fond dintre creștinism și antisemitism – Andrei Pleșu; evreii din România de la capitalism la comunism și înapoi – Adrian Cioroianu; și ce este specific evreilor din România – Andrei Oișteanu), istoria unei comunități cu un destin special. De la 800.000 de persoane în perioada interbelică (a treia mare comunitate evreiască din Europa, a patra din lume), în România trăiesc acum doar câteva mii de evrei. Parte exterminați în timpul Holocaustului, parte plecați în perioada comunistă, evreii și-au lăsat însă amprenta pentru totdeauna în cultura română.
Acesta a fost prilejul de a decerna medaliile de onoare Prieten al comunității evreiești unor personalități și organizații care s-au remarcat ca „oameni ai adevărului și ai păcii“, cum a sintetizat un reprezentant al comunității
