Cam cât a fost weekendul de lung, ori de câte ori vreo pauză la fotbal, snooker ori handbal mă lăsa, o luam la vale pe telecomandă, ca să mai prind o ştire, un meteo, o arestare, un botez, ceva... Ei bine, cum ajungeam pe TVR, mă şi izbea un promo sau un anunţ cum că duminică, fix la 19.30, urma să vedem „absolutely live” festivitatea de deschidere a unui eveniment numit „festival”, dar care e privit (presupun că doar la noi) ca o competiţie. Deşi se află la, cică, a 11-a ediţie, vă mărturisesc cu deplină ruşine în suflet că pân' acu' eu n-am auzit de numitul FOTE, căruia însă îi doresc sănătate, viaţă lungă şi ce-o mai fi. Revin la problema mea, aia cu TVR: cu ceva mai puţin de o oră înaintea deschiderii, mi-a fost dat să aud pentru a 114-a oară că fix la 19.30 se va transmite „grandiosul spectacol de deschidere” etc. O ziceau de data asta înşişi prezentatorii atrocităţii numite „tragerile loteriei”, unde printre bile ţi se mai bagă pe gât, de fapt în timpane, toate scursurile şi căzăturile „muzicale” româneşti. Ca atare, dacă tot eram înfipt pe TVR, aşa am şi rămas, aşteptând „grandiosul”, mai ales că din promo înţelesesem că Beijing, Atena, Londra vor fi făcute uitate de marii artişti/scenarişti/regizori ai naţiei... Şi-ncepe grandiosu': mai întâi, desigur, cu o turmă de buciume în care suflă o gaşcă de doamne populare, urmate la distanţă mică de unii care buşeau cu beţe în nişte tomberoane (aşa e şi butoiul meu pe care mi-l deşeartă Rosalul sâmbăta), nu, nu erau Sistem, că nu l-am văzut pe prietenul Claudiu Purcărin zis „Naşu'”, mai apoi o farfuză a prestat pe gură ceva cântare, da' notabil era doar felul în care ţinea ea, cu degetuţele-alea microfonul. Avea şi „degetul eleganţei”, ăla din bancul cu Bulă. Iar la urmă, nişte „sportivi” s-au tras pe un mini-derdeluş cu schiuri şi board-uri, unii făcând chiar şi câte o semipiruetă, uşurel, să nu se accid