„Inamici publici“ ai secolului XXI, potrivit ultimelor statistici internaţionale, bolile cronice netransmisibile sunt responsabile de peste 60% din decesele înregistrate anual în toată lumea. Nu mai puţin de 17 milioane de persoane mor din cauza bolilor cardiovasculare, peste şapte milioane şi jumătate de cancer, peste patru milioane de boli pulmonare, aproape un milion şi jumătate de diabet şi lista e lungă. Sub ameninţarea acestei probleme de sănătate publică, cu impact socioeconomic major, spre sfârşitul anului trecut, statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au stabilit o agendă comună de combatere a celor mai frecvente boli cronice netransmisibile. Vizată a fost adoptarea unor acţiuni orientate, multisectoriale şi interstatale, cu scopul de a reduce cu 25%, până în anul 2025, numărul deceselor premature cauzate de aceste afecţiuni. În acord cu dezbaterile de la nivel mondial, la Bucureşti, la începutul acestei luni, s-a desfăşurat al doilea congres naţional privind bolile cronice netransmisibile, organizat sub egida Academiei Române. Cu această ocazie, acad. Maya Simionescu, copreşedinta evenimentului, a declarat că este momentul de a acţiona în direcţia prevenţiei, printr-o abordare globală a acestor boli. Prioritare, în opinia profesorului Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române şi copreşedintele congresului, sunt monitorizarea pacienţilor, informarea medicilor specialişti despre cum pot fi combătute bolile cronice netransmisibile şi adoptarea unui management eficient pentru controlul acestora.
Ce ştim şi ce (nu) facem În ceea ce priveşte diabetul zaharat, potrivit profesorului Amorin Popa, preşedintele Comisiei consultative de diabet din Ministerul Sănătăţii, importantă este nutriţia preventivă. Aceasta trebuie realizată sub forma unor programe şi nu a unor activităţi individuale. Este, de asemenea, o prioritat