Pe 24 februarie se iubeşte. Se iubeşte în stilul dulce românesc, în cel mai curat şi mai intens mod. Este zi de primăvară, iar natura revine la viaţă, păsările presară bucurie, florile anotimpului ne încântă simţurile, voia bună e la ea acasă, pe plaiurile mioritice. În mediul rural, în special, tradiţia străveche, riturile vechilor traci rămân încă vii. Românul de aici îşi mai aduce încă aminte de obiceiul de demult al fetelor şi băieţilor, care, în ziua lui Dragobete, se primeneau în haine curate de sărbătoare şi porneau cu voie bună înspre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămâioasă, pe care le aşezau la icoane şi le foloseau la diverse farmece de dragoste. Înspre ora prânzului, fetele porneau în goană înspre sat, fuga fiecăreia atrăgând după sine câte un băiat, şi nu unul oarecare, ci acela care le îndrăgea. De îşi prindea aleasa, acesta îi fura o sărutare în văzul lumii, sărutare ce simboliza legământul lor de dragoste pe întregul an de zile. De aici şi celebra zicală „Dragobetele sărută fetele!”, mult îndrăgită de fetele nerăbdătoare, ce purtau în suflet speranţa primirii a cât mai multor sărutări, ce erau menite să le aducă acestora dragoste pe deplin în viitor. Un alt obicei al fetelor era de a strânge omătul netopit, apa de ploaie sau de izvor, pe care o considerau ca având efecte magice asupra lor atunci când o foloseau, întrucât deveneau mai frumoase şi mai drăgăstoase. Fiecare avea grijă ca această zi să nu îi prindă fără pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg parcursul anului, până la următoarea zi de Dragobete. Cu ocazia acestei sărbători, Casa de Cultură a Oraşului Turceni cu sprijinul Primăriei oraşului Turceni organizează, în data de 24-02-2013, un spectacol care are ca obiective redescoperirea Dragobetelui, popularizarea tradiţiei în rândul tinerilor, sensibilizarea tinerilor în vederea nece