Sărbătoarea împrumutată de peste ocean, Sf.Valentine are un echivalent tradiţional pe plaiurile mioritice: Dragobetele. Această sărbătoare, din 24 februarie, este dedicată lui Dragobete, fiul Dochiei un Cupidon autohton şi în acelaşi timp un mesager al începutului de primăvară.

Cine este Dragobete?

“Dragobetele este un bărbat chipeş şi năvalnic, un zburător cu plete negre care bântuie visele celor îndrăgostiţi la început de primăvară. Entitate mitologică asemănătoare lui Cupidon, Dragobete era şi protector al animalelor, dar şi al iubirii celor care se întâlnesc şi se logodesc, aşa cum şi păsările se logodesc în această zi. De Dragobete, în satele româneşti se practicau multe credinţe legate de dragoste şi fertilitate, dar şi de vindecare şi renaştere prin puterea naturii şi a plantelor. Se spunea, de exemplu, că cine participă la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat”, explică conf. dr. Paula Popoiu, directorul general al Muzeului Satului “Dimitrie Gusti”, din Bucureşti.

Tradiţii de Dragobete

De Dragobete nu se lucra şi nu se sacrificau animale, se sărbătorea. “Încă de dimineaţă tinerii, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii şi, dacă timpul era favorabil, porneau cântând în grupuri către pădure sau prin lunci în căutarea ghioceilor şi a altor plante miraculoase. Fetele strângeau viorele şi tămâioasa, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi în diverse farmece de dragoste”, spune directorul Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”.

Sărbătoarea împrumutată de peste ocean, Sf.Valentine are un echivalent tradiţional pe plaiurile mioritice: Dragobetele. Această sărbătoare, din 24 februarie, este dedicată lui Dragobete, fiul Dochiei un Cupidon autohton şi în acelaş