Dacă Ponta şi-a distrus reputaţia în Europa vara trecută, la bulgari nici un partid nu vrea să formeze guvernul interimar. La fel ca Băsescu, preşedintele Rosen Plevneliev a anunţat consultări cu toate partidele în acelaşi timp, ca să nu fie acuzat de jocuri de culise. Între timp, Borisov a aprins scânteia conflictelor interetnice. Ca peste tot în Europa, şi în Bulgaria criza şi măsurile de austeritate au adus în prim-plan corupţia autorităţilor. La fel ca în Grecia, Italia, Spania sau România, oamenii nu sunt furioşi atât pe măsurile de austeritate, cât pe ceea ce ei consideră a fi nedreptatea faptului că cetăţeanul de rând este forţat să plătească preţul crizei, în vreme ce politicienii corupţi continuă să profite de pe urma poziţiilor privilegiate pe care le deţin şi, în cazul Bulgariei, a legăturilor cu reţelele de crimă organizată. Şi încă ce legături. GERB, partidul premierului demisionar, este un acronim pentru “Cetăţenii pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei”, dar cuvântul ca atare înseamnă “scut” sau “pavăză”. Cu alte cuvinte, atunci când a câştigat alegerile în 2009, GERB a promovat o agendă care promitea integrarea europeană accelerată, ruperea de trecutul comunist şi protejarea societăţii bulgare de corupţie şi de crima organizată. La fel ca Alianţa DA, în 2004. Un timp, la fel ca Alianţa DA, GERB s-a ţinut de promisiune. Au fost deconspiraţi sute de agenţi ai fostei Securităţi comuniste (şi în Bulgaria tot “Securitate” se numea) din aparatul guvernamental, inclusiv din Ministerul de Externe, şi chiar fostul prim-ministru, Serghei Stanişev (actual preşedinte al socialiştilor europeni), şi fostul preşedinte, tot socialist, Gheorghi Părvanov. Au fost declanşate reforme dure care să elimine evaziunea fiscală sub mâna de fier a ministrului de Finanţe, Simeon Djankov, un economist strălucit venit direct de la Banca Mondială, şi a fost declanşată şi reforma