Franţa, campioana democraţiei, multiculturalismului şi europeismului comunitar, e vizibil agasată de comportamentul romilor plecaţi, graţie liberei circulaţii din România şi aciuaţi pe malurile Senei sau prin celelalte mari oraşe din Hexagon. Francezii sunt agasaţi de cerşetorii cu mâna întinsă, de ciordelile, de proxenetismul de devalizarea bancomatelor, „activităţi” practicate, conform rapoartelor poliţiei, de către romii noştri. Şi cum pe-acolo bate ora campaniei electorale, chestiunea romilor emigranţi certaţi cu legea şi ordinea publică agită şi mai mult spiritele. Ea şi-a găsit loc şi pe ordinea de zi a discuţiilor premierului Ponta cu preşedintele Hollande şi prim-ministrul Ayrault. Victor Ponta le-a făcut o promisiune, pe care nu văd cum o va respecta: „Am decis să întărim politica de angajare a romilor în fabricile din România şi de integrare a copiilor lor în şcoli”. În care fabrici, dle prim-ministru? În cele vândute de Mechel, la grămadă, cu 52 de euro? La CFR Marfă? La Oltchim? La rafinăria falimentară de la Piteşti?

Cinstit vorbind, romii de... România, călătoriţi prin străinătăţuri să facă biştari, generează deranj şi disconfort public şi prin alte raiuri europene, la Londra, Madrid, Roma, Berlin, Viena (unde au pus pe grătar lebedele de pe... Dunărea Albastră). Însă, cei mai iritaţi de comportamentul... specific al acestora s-au dovedit a fi, de departe, franţujii. Ţineţi minte că guvernul dlui Sarkozy a intrat cu buldozerele prin „coloniile” insalubre ale ţiganilor, i-au săltat cu forţa şi ni i-au trimis pachet înapoi acasă. „Procedura” franţuzească a stârnit reacţii dure la Bruxelles. Aflat atunci în opoziţie şi în plină campanie prezidenţială, dl Hollande, actualul locatar de la Elysee, combătea cu tărie expulzarea romilor: „Politica dl Sarkozy este iresponsabilă pentru precaritatea intolerabilă în care se găsesc aceste familii” (d