De-a lungul a numeroase secole, cetatea Timişoarei a găzduit numeroase capete încoronate şi familiile acestora, fiind, totodată, locul de desfăşurare a unor memorabile întâmplări, unele dintre cele mai dramatice. PRESSALERT.RO vă prezintă două episoade ale acestei istorii marcate de pași ai regilor de pretutindeni, astăzi arătând perioada îndepărtată a acesteia.

În 1278 sosea la Timişoara Ladislau al IV-lea Cumanul, însoţit de Grigore, episcop de Cenad, pentru a-şi aduna şi organiza armata, pentru a porni împotriva voievodului Litovoi din Ţara Românească. Un document emis de rege la Timişoara, la 11 martie 1278, stă mărturie că el se afla la acea dată în cetatea bănăţeană. După Ladislau Cumanul, mulţi ani la rând niciun rege nu a mai venit în actuala capitală a Banatului, probabil pentru că, la vremea respectivă, cetatea era într-o stare necorespunzătoare pentru o primire regală.

Reşedinţă regală angevină

După stingerea dinastiei arpadiene, când pe tronul Ungariei a fost înscăunat Carol Robert, din ramura napolitană a angevinilor, vechea reşedinţă regală devenise nesigură, din cauza conflictelor cu o parte a nobilimii maghiare care îi era ostilă. Carol Robert a început lucrările de refacere ale cetăţii Timişoara şi a hotărât să construiască aici un castel în care să se simtă în siguranţă. Din 1315, cetatea Timişoarei a devenit, pentru opt ani, reşedinţă regală, transformându-se dintr-o localitate lipsită de importanţă într-una cunoscută şi foarte vizitată, unde regele şi curtea sa se distrau cu jocuri cavalereşti şi turniruri, iar oaspeţi din întreaga Europă centrală şi occidentală, de la cardinali şi prelaţi până la negustori care aprovizionau curtea şi diverşi meseriaşi au fost primiţi aici.

Amantele și sfârșitul regelui Carol

Soţia lui Carol Robert de Anjou, regina Maria Ecaterina, şi-a sfârşit zilele la Timişoara, răpusă, pare-se,