Longevitatea umana a evoluat atat de rapid in ultimul secol incat varsta de 72 a devenit echivalentul varstei de 30 de ani, sustin cercetatorii de la Institutul pentru Cercetare Demografica Max Planck din Germania, citati de Financial Times. Progresul in reducerea cauzelor mortii la toate varstele a fost atat de rapid din 1900 incoace incat speranta de viata a crescut mai mult decat a facut-o in ultimii 200 de milenii, de cand omul modern a incepu sa evolueze.
Mai mult, ritmul de crestere a sperantei de viata a facut ca economiile industrializate sa fie nepregatite pentru costul sustinerii pensiilor pentru atat de multi oameni, atat de mult timp.
Studiul analizeaza barbati din Suedia si Japonia - doua tari cu cea mai ridicata speranta de viata astazi - si concluzioneaza ca in anul 1800 oamenii aveau cicluri de viata asemanatoare oamenilor primitivi, mai degraba decat adultilor de astazi din aceleasi tari. Acei barbati primitivi, in varsta de 30 de ani, avea aceleasi "sanse" sa moara precum barbatii de astazi in varsta de 72 de ani.
Cercetatorii care au lucrat la studiu afirma ca nu se poate sti care va putea fi limita de sus a sperantei de viata.
Cercetarea nu incearca sa concluzioneze daca prelungirea vietii umane este morala sau de dorit, sau daca se poate intampla fara a distruge acele facultati care le permit oamenilor sa se si bucure de viata. Incearca insa sa vada cum sansele unui deces la anumite varste s-au schimbat in timp.
Oamenii de stiinta au folosit date legate de longetivitate de la cimpanzei in captivitate pentru a estima un ciclu de viata al fiintelor pre-umane si date de la triburi de vanatori din epoca moderna drept referinte pentru ciclul de viata la primii oameni.
Imbunatatirea sperantei de viata coincide cu inventia antibioticelor si vaccinurilor, imbunatatiri uriase in domeni
