În ultimii ani, mai multe nume sonore ale Constanţei au fost desconspirate ca fiind colaboratori ai Securităţii. Cele mai cunoscute sunt arhiepiscopul Teodosie al Tomisului şi fostul prefect Dănuţ Culeţu. Alte nume se află însă pe listele din arhiva Securităţii Constanţa. Printre ele figurează foşti demnitari de după Revoluţie.
După îndelungi ezitări, ÎnaltPreasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a recunoscut în vara lui 2006 că a semnat un angajament cu Securitatea, dar a precizat în mod repetat că nu a făcut rău nimănui.
„A fost un gest patriotic, un jurământ de credinţă faţă de ţară, nu ca să urmăresc pe cineva“, s-a dezvinovăţit ÎPS Teodosie, un apropiat al regimului PCR-PSD. El devenise colaborator al Securităţii în 1987, pe când era asistent universitar la Institutul Teologic în Bucureşti.
Un an mai târziu apărea dosarul prefectului Dănuţ Culeţu, fost liberal, cea de-a doua notabilitate învinuită de colaborare cu Securitatea şi chiar de Poliţie politică. Culeţu a obţinut însă în cele din urmă disculparea publică prin documentul CNSAS care dovedea că nu a făcut Poliţie politică. El a fost prefect în perioada 2005 - 2009 şi conduce acum filiala Forţa Civică din Constanţa, reuşind să intre în Parlament ca deputat în urma redistribuirii.
Un al treilea personaj deconspirat este Dumitru Manole, fost lider al filialei locale a Partidului Agrar. El a fost forţat în urma dezvăluirilor din 2010 să-şi dea demisia din Consiliul Judeţean, unde obţinuse un mandat ca membru PSD. Activitatea lui Manole a fost apreciată de securişti, fiind recompensat la finele anului 1960 cu suma de 100 lei şi cu un bilet la meciul de fotbal România – Spania.
„Era în perioada imediat următoare după revoluţia studenţilor din Ungaria. Am fost reţinut pe Calea Victoriei, unde am fost dus într-o clădire în care erau mai multe persoane. Am fost ameninţat, înjur
